Vaccinurile sunt de două feluri, vii şi dezactivate. Ele pot fi administrate în apa de băut sau injectate.
Crescătorii trebuie să vaccineze regulat găinile la o zi de viaţă şi apoi din nou la două săptămâni pentru a spori imunitatea. Cu toate acestea, există păreri care susţin că vaccinarea slăbeşte imunitatea naturală existentă la o serie de păsări şi că unii crescători ar trebui să încerce să reproducă această caracteristică genetică. Recomandarea curentă este că, dacă nu aveţi nicio problemă în cadrul lotului de păsări sau în zona din imediata apropiere, este cel mai bine să nu vaccinaţi păsările.
Bolile găinilor apar în diferite forme şi pot fi provocate de diferiţi agenţi care pot să nu producă simptome dar lasă păsările predispuse la infecţii secundare oportuniste care pot avea simptome similare. Principalele probleme de sănătate cu care vă puteţi confrunta sunt de trei tipuri: paraziţi, infecţii (virusuri şi bacterii) şi traume fizice provocate de mediul înconjurător.
Paraziţii interni
Viermii
Viermii maturi îşi depun ouăle în păsările infectate, care le elimină prin fecale. Odată ieşite din corpul păsării, ouăle se dezvoltă fie într-o gazdă nevertebrată cum ar fi moluştele sau direct în sol. Păsările se infectează mâncând ouăle sau larvele de pe pământul contaminat. O pasăre afectată are un aspect dezordonat, are penele murdare şi uscate. Are foarte puţină carne pe piept, iar creasta şi guşa devin palide. Pasărea poate avea murdărie în jurul orificiului anal, ceea ce este un semn de diaree.
Se observă o scădere a producţiei de ouă, scăderea în greutate şi malnutriţia. Deşi nu duc întotdeauna la deces, infestările tind să fie cronice. Dacă aveţi multe păsări şi o curte mare şansele să nu le observaţi pe cele care au probleme sunt mici.
Viermii sunt de mai multe feluri. Cele mai uzuale categorii sunt: cilindrici, laţi şi viermii căscatului.
Viermii cilindrici
Aceşti viermi sunt cei mai răspândiţi paraziţi care afectează păsările de curte (găinile, curcanii, porumbeii, raţele şi gâştele). Se pot transmite fie direct, de la pasăre la pasăre, fie pot avea un ciclu de viaţă indirect, necesitând o gazdă intermediară.
Au formă alungită, cilindrică, nesegmentaţi şi pot ajunge până la 75 mm. De obicei trăiesc în intestin, dar pot fi întâlniţi şi în esofag, guşă, pipotă, oviduct sau cavităţile corpului.
Cel mai tipic simptom al existenţei viermilor cilindrici este scăderea inexplicabilă în greutate şi producţia scăzută de ouă.
Viermii laţi
Deşi sunt mai puţin frecvenţi decât viermii cilindrici, viermii laţi au forma de panglică cu segmente bine conturate. De obicei nu constituie un pericol la adresa sănătăţii găinilor, cu condiţia să nu fie într-un număr foarte mare. Reproducerea se face prin segmente care se desprind şi sunt eliminate de găina prin excremente contaminând pământul.
Conform credinţei populare, cel mai bun moment de combatere a viermilor este pe lună plină, când aceştia sunt în perioada cea mai activă.
Viermi căscatului
Viermii căscatului trăiesc de obicei în traheea (zona gâtului) fazanilor şi pot fi întâlniţi la găini acolo unde există o populaţie numeroasă de fazani. Infestarea cu aceşti viermi provoacă tulburări respiratorii şi se caracterizează prin căscat (deschiderea şi închiderea ciocului), clătinarea capului şi întinderea gâtului.
Viermii căscatului folosesc viermii de pământ ca gazdă intermediară. După ingerarea de către găini, larvele penetrează peretele intestinului şi migrează în plămâni şi apoi în bronhii. Întregul proces, din momentul în care pasărea ingerează viermele până ce viermii adulţi se întâlnesc în trahee, durează aproximativ şapte zile.